Ce se întâmplă dacă angajatorul nu plătește salariul minim?

Dacă angajatorul nu plătește salariul minim, încalcă legea. Salariatul are dreptul să depună o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) sau să acționeze în instanță pentru recuperarea sumelor datorate. Angajatorul riscă amenzi semnificative și obligația de a achita diferențele salariale, plus eventuale dobânzi și penalități de întârziere.

Angajatorul nu plătește salariul minim? Ce poți face

Ce spune legea despre salariul minim

Salariul minim brut pe țară garantat în plată este o sumă stabilită prin lege, obligatorie pentru toți angajatorii din România. Nerespectarea acestei obligații constituie o încălcare gravă a legislației muncii și a drepturilor fundamentale ale salariatului. Angajatorul care nu achită cel puțin această sumă, indiferent de motiv, se expune unor consecințe juridice severe. Este un drept irevocabil al fiecărui angajat, iar nerespectarea lui atrage sancțiuni.

Pași concreți pentru salariat

În primul rând, se recomandă o discuție amiabilă cu angajatorul pentru clarificarea situației și găsirea unei soluții. Dacă dialogul nu produce rezultate, salariatul poate depune o sesizare scrisă la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din județul în care își desfășoară activitatea. ITM are competența de a efectua controale, a constata abateri și a aplica sancțiuni. Complementar, salariatul poate iniția o acțiune în instanța de judecată pentru recuperarea sumelor și a daunelor.

Sancțiuni pentru angajator și recuperarea sumelor

Angajatorul care nu plătește salariul minim riscă amenzi contravenționale substanțiale, aplicate de ITM, conform Codului Muncii. Pe lângă sancțiunile administrative, angajatorul va fi obligat, prin decizie ITM sau hotărâre judecătorească, să achite toate diferențele salariale datorate, majorate cu dobânda legală și eventuale penalități de întârziere. În cazuri de neplată repetată a salariilor, pot interveni și consecințe de natură penală, conform prevederilor Codului Penal.

Exemple practice

Un angajat constată că pe fluturașul de salariu și în cont îi intră o sumă mai mică decât salariul minim brut, conform contractului.

Un angajat este plătit „la gri”, primind o parte din salariu oficial sub minim, iar restul „la negru”, iar angajatorul nu mai achită partea neoficială.

O firmă în dificultate financiară nu poate plăti salariile la timp și achită sume sub salariul minim, promițând recuperarea ulterioară, dar fără să o facă.

Un angajator modifică unilateral contractul de muncă pentru a reduce salariul sub minim, fără acordul salariatului sau o bază legală.

Greșeli frecvente

Așteptarea prea îndelungată înainte de a acționa, riscând prescrierea unor drepturi salariale (termenul general este de 3 ani).

Lipsa dovezilor clare (contract de muncă, fluturași de salariu, extrase de cont) care să ateste neplata sau plata sub minim.

Demisia fără a încerca recuperarea sumelor, pierzând astfel o parte din drepturile salariale restante.

Refuzul de a semna actele adiționale de reducere a salariului, chiar dacă angajatorul insistă.

Întrebări frecvente

Pot fi concediat dacă îmi cer drepturile?

Nu, este ilegal. Concedierea pentru acest motiv este abuzivă și poate fi contestată în instanță, cu șanse mari de reintegrare și despăgubiri.

Cât timp am la dispoziție să depun o plângere?

Termenul general de prescripție pentru drepturile salariale este de 3 ani de la data la care acestea deveneau scadente conform contractului individual de muncă.

Ce probe îmi sunt utile?

Contractul individual de muncă, fluturașii de salariu, extrasele de cont bancar și orice corespondență scrisă cu angajatorul sunt esențiale ca dovezi.