Care este diferența între supralegalizare și apostilă?

Apostila este o formă simplificată de legalizare, valabilă între statele semnatare ale Convenției de la Haga. Supralegalizarea, în schimb, este un proces mai complex, cu multiple etape, necesar pentru documentele destinate țărilor nesemnatare ale acestei convenții, asigurând recunoașterea oficială a actelor în afara României.

Diferența Supralegalizare vs Apostilă: Ghid Juridic

Ce este Apostila de la Haga?

Apostila de la Haga reprezintă o ștampilă specială, aplicată pe documente publice pentru a le atesta autenticitatea în scopul utilizării lor într-un alt stat membru al Convenției de la Haga din 1961. Acest proces simplifică recunoașterea actelor, eliminând necesitatea unor legalizări succesive. În România, apostila este emisă de instituții precum Prefecturile sau Tribunalele, în funcție de tipul documentului. Este o soluție rapidă și eficientă pentru circulația internațională a documentelor.

Ce implică Supralegalizarea?

Supralegalizarea este un proces mai complex, cu mai multe etape, necesar pentru documentele destinate țărilor care nu sunt semnatare ale Convenției de la Haga. Acest procedeu implică mai multe validări succesive: mai întâi de către autoritățile române competente (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției etc.), apoi de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al țării în care documentul va fi folosit, acreditat în România. Este un demers mai laborios și consumator de timp.

Diferențe Cheie și Context de Aplicare

Principala diferență constă în aria de aplicare și complexitatea procesului. Apostila se aplică exclusiv pentru țările semnatare ale Convenției de la Haga, fiind un proces unic. Supralegalizarea este necesară pentru țările nesemnatare ale acestei convenții și presupune o succesiune de validări de către diferite instituții, atât românești, cât și ale statului de destinație. Alegerea corectă depinde strict de țara în care intenționați să utilizați documentul.

Rolul Autorităților în România

În România, emiterea apostilei pentru actele administrative, de stare civilă și de studii este gestionată de Prefecturi, iar pentru actele emise de instanțe sau notari publici, de Tribunale. Pe de altă parte, procesul de supralegalizare începe, de regulă, cu Ministerul Afacerilor Externe, care atestă semnăturile și sigiliile autorităților române, după care documentul ajunge la ambasada țării de destinație. Cunoașterea instituției responsabile este crucială pentru un demers corect.

Exemple practice

Un certificat de naștere românesc care urmează să fie folosit în Spania va necesita o apostilă.

O procură emisă în România pentru a fi utilizată în China va necesita un proces de supralegalizare.

O diplomă de licență românească necesară pentru angajare în Germania va fi apostilată.

Un cazier judiciar românesc pentru o viză de muncă în Emiratele Arabe Unite va necesita supralegalizare.

Greșeli frecvente

Încercarea de a obține o apostilă pentru un document destinat unei țări care solicită supralegalizare, sau invers.

Omiterea de a verifica dacă documentul necesită o legalizare prealabilă (ex: traducere legalizată) înainte de apostilare/supralegalizare.

Întrebări frecvente

Cine eliberează apostila în România?

Apostila este eliberată de Prefecturi pentru acte administrative și de Tribunale pentru acte judiciare sau notariale, în funcție de tipul documentului.

Când este necesară supralegalizarea?

Supralegalizarea este necesară când documentul urmează să fie utilizat într-o țară care nu este semnatară a Convenției de la Haga din 1961.

Pot folosi o apostilă pentru orice țară?

Nu, apostila este valabilă doar pentru țările semnatare ale Convenției de la Haga. Pentru alte țări, este necesară supralegalizarea.