Ce faună specifică poate fi întâlnită în zonele montane din România?
Munții României găzduiesc o faună diversă, incluzând carnivore mari precum ursul brun, lupul și râsul. Se întâlnesc și specii de ungulate, păsări specifice, reptile și amfibieni unici, contribuind la bogăția ecosistemelor montane.
Cuprins (3)
Carnivorele mari, simboluri ale sălbăticiei
Munții Carpați sunt un refugiu important pentru carnivorele mari, specii emblematice ale faunei europene. Ursul brun, cel mai mare prădător terestru, este prezent în număr semnificativ. Alături de acesta, lupul, un animal social, și râsul, felina elegantă și discretă, completează acest tablou al prădătorilor de top. Prezența lor indică un ecosistem sănătos și echilibrat.
Ungulate și alte mamifere adaptate
Pe lângă carnivore, zonele montane românești sunt populate de diverse specii de ungulate. Cerbul carpatin, cu impunătoarea sa coamă, și căpriorul sunt frecvent întâlniți în pădurile montane. Capra neagră, o specie adaptată perfect la stâncăriile înalte, este un alt reprezentant remarcabil. Nu lipsesc nici mamifere mai mici, precum vulpea, bursucul sau veverița, fiecare având rolul său în lanțul trofic.
Păsări, reptile și amfibieni de munte
Avifauna montană este la fel de bogată. Acvila de munte, cu anvergura sa impresionantă, planează pe curenții de aer, în timp ce cocoșul de munte, un indicator al habitatelor specifice, își face simțită prezența. Speciile de ciocănitori și bufnițe adaptează la viața în pădurile dese. Pe lângă acestea, reptile precum vipera comună și diverse specii de șopârle, alături de amfibieni ca broasca comună sau salamandra, completează biodiversitatea acestor zone.